“De ceva vreme m-am mutat intr-o camera de raft. Am denumit-o simplu: lacrima de praf. I-am pictat deasupra ferestrei un fel de chei si in loc de yala un tunel pe o coala. Pe geam am desenat un lacat si in loc de chei un creion pentru zei, iar pe usa un sunet sa ii tina loc de suflet. Am umplut ziduri cu versuri sub forma de chipuri ce nu cunosc timpul. M-am semnat in coltul raftului: “Doar O penita-n slujba timpului”. Pe tavan am desenat trepte, spre nirvana-mi sa ma indrepte. I-am sculptat pernei, cu lacrimi, conturul unui vis, iar acum ii scriu testamentul mult promis.”
Source: http://nu`i |
